bacoviană de toamnă. La Vršac

bacoviană de toamnă. La Vršac trec peste noapte tăceri de cașmir e toamnă din nou pe străzi deșirate pași descusuți pe un danț de clavir și vântul nebun care bate și bate o ploaie adâncă ce curge în noi culege rugină din iubiri disperate și plouă adânc ruginiu printre ploi care plâng despărțite și foarte departe e toamnă și noapte și frig și nicicum și nimeni aproape și nimeni pe drum și scriu o poveste cu o damă de fum aprind o țigară c-o iubire de scrum e toamna la poartă și plânge-n delir actori iluzorii stăm triști peste noapte privim cu nesaț o tristețe de șoapte e foarte târziu și miroase a mir