curs de cuvinte rătăcite

colind inacceptabil prin cuvinte trăgând sensurile de urechi ca pe iepurii despăduchiați nici nu ştiu ce să spun ca să nu mă rostogolesc în prima cratimă şi să mă tai la ochiul cu care privesc lung şi nesăbuit la părerea lumii care se-mbată cu iluzia că pricepe când nici moartea nu poate pricepe începutul gust din lumina verbului muşcând din asfalt şi gura mi se face pungă şi mă gândesc la hoțomanii ăştia care fac import de noțiuni inexistente şi mi se face dor de substantivul spălat şi curat şi pus la apretat adverbe şi-mi vine să dau cu disperare în volumul dat la maxim al difuzorului care a spălat putina gărilor în care ceasurile se opriseră în ochiul nici unui gol în nici o formă a căderii în derizoriu de aceea îți zic nu trage cu urechea la ziua de mâine când abia eşuezi în ziua ce eşti eşafod clipei de tine