Andrei Burdușa · Poezie
Poem · 2021

despre viitorul trecut

despre viitorul trecut de la-nceput am vrut să facem curățenie în cuvânt în fiecare cuvânt săpat între noi de aceea am trecut înapoi în clipa care vei fi venit ne-am uitat la visele pe care le vom visa și care era înapoi în mintea pe care tocmai o descălțasem vedeam cum între două cuvinte ne-au răsărit o tăcere o tăcere albastră cu o nuanță de zbor ușor melancolică simțeam cum s-a deschis o poartă în fiecare fântână în care erai sete și în care credeam cu toate crucile mele sângerânde versurile miroseau a tei plăpând brațele tale miroseau a delir de freamăt din ușa ta lipsea o inimă din inima mea lipsește o ușă suntem doar doi hoți de patime uitați în aceeași măsură de unu pe doi acum ziua își caută rostul sub pleoapele noastre mute de zori e prima zi din ultima zi cu care ne începem trecutul în care vom crește sămânță de clopot
Andrei Constantin Burdușa · 2021-05-24