Poem · 2021
despre viitorul trecut
despre viitorul trecut
de la-nceput am vrut să facem curățenie în cuvânt
în fiecare cuvânt săpat între noi
de aceea am trecut înapoi în clipa care vei fi venit
ne-am uitat la visele pe care le vom visa
și care era
înapoi în mintea pe care tocmai o descălțasem
vedeam cum
între două cuvinte ne-au răsărit o tăcere
o tăcere albastră
cu o nuanță de zbor ușor melancolică
simțeam cum s-a deschis o
poartă în fiecare fântână în care erai sete
și în care credeam
cu toate crucile mele sângerânde
versurile miroseau a tei plăpând
brațele tale miroseau a delir de freamăt
din ușa ta lipsea o inimă
din inima mea
lipsește o ușă
suntem doar doi hoți de patime
uitați în aceeași măsură de unu pe doi
acum ziua își caută rostul sub pleoapele noastre
mute de zori
e prima zi din ultima zi
cu care ne începem trecutul
în care vom
crește
sămânță
de
clopot
Andrei Constantin Burdușa · 2021-05-24