Andrei Burdușa · Arhiva de fluturi
Poem · 2020

epigonica

la capătul vremii mor orașe boțite desculță toamnă rătăcește prin plopi se-nchide la vamă în prag stau doi popi la capătul vremii mor orașe boțite
într-o gară pustie cântă beat un clavir pandemii descusute cresc averi de avari nu-i nimic în prezent ca să vrei să îl cari într-o gară pustie cântă beat un clavir
e foarte târziu nu mai strig nu mai plâng împletesc cu tăceri o iubire demultă trag talazuri pe cer și e vreme urâtă e foarte târziu nu mai strig nu mai plâng
🎬 Vezi și ascultă poemul
@ndrei filip ©onstantin burdușa™
21 octombrie 2020 · Bucharest by late in deep night