eu. sculptură în cuvânt

am lăcrimat de-a Dumnezeu și Dumnezeu m-a lăcrimat pe mine și-apoi s-a luminat și a fost ieri și a fost azi și a fost mâine și-am întins cuvintele la uscat pe primele ramuri ale zilei descheiate la piept mă durea fiecare mugure mă frigea fiecare floare mă ardea fiecare iubire mă descuia fiecare înger și curgeau cuvintele de-a mine și a fost ieri și a fost azi și a fost mâine și-apoi s-a luminat de poem la răsărit de patimă și Dumnezeu m-a lăsat de pază strigătului și eu am strigat Maică iartă-mă și cât vedeai cu ochii se întindea poemul de-a lacrimă și eu curgeam pe obrazul Ei până la Lumină sunt gata Maică iată-mă Cuvânt iartă-mă