Andrei Burdușa · Poezie
Poem · 2022

măsura fiirii mele

măsura fiirii mele la capătul lumii lumina umple întunericul cu lucruri oameni regrete la celălalt capăt al lumii noaptea aprinde luna și deschide tăceri regrete dureri lacrimi între lumile care vin și cele care pleacă stă doar o clipă tăcerea cu gust de fericire pe clipa aceasta am scris numele tău încet încet am strâns un buchet întreg de clipe pe care l-am numit amândoi doem la capătul doemului ești tu îngerească-te iubirea mea ești tu ultima patimă a infinitului cu care închid măsura iubirii
Andrei Constantin Burdușa · 2022-12-16