păsări mute
vântul aspru mă pătrunde
zile sparte
gânduri ude
aș zbura
dar
oare
unde
timpul intră trist în oase
doar bătrâni mai ies din case
dricul stă la colț de șase
vine-un vis cu margini roase
e târziu în toate cele
plânge gardul de nuiele
urme șterse
patimi rele
aș da moartea pe o bere
să sting strigătele mele