Andrei Burdușa · Poezie
Poem · rugăciune · 2019

rugăciune către Dumnezeul Tatăl

în genunchi Te rog împacă-Te Doamne cu mine îmbracă-mi zilele și nopțile și deschide-mi porțile mie Tu de Tine morțile sorțile albinele de miere pline deschide-mi tăcerile cum se cuvine cu preacuvinte Sfinte Semănător de morminte ce mor atinge-mi ochii fierb semnele în mine și este atât de târziu și gheața atât de subțire vindecă-mă Doamne de ceea ce ține de boale de oare de totul ce doare de binele bine de răul ce vine căci nici nu știu de tăcere ce ține moartea nici nu știu de unde să încep moartea din nopțile nopți din zilele zile de la frați de la surori de la părinți de la străbuni de la învățători de la cei luptători de la ape și munți de la căi de la punți la capătul furtunii sunt ca un ied la marginea urii de unde să încep să mor când eu n-am terminat să dor copac bătrân sunt pământul de pământ frig de frig zid de cuvinte și-mi vine să strig un etern despletit din morminte Dă-mi Doamne un semn putere să cern să-ți zidesc în cuvinte tărâm de lumină de-aici înainte sunt totul ce dor sunt Creator purtătorul de semne eternul mă cerne poem în genunchi Te implor împacă-Te Doamne cu mine abisul nu ține minte morminte sunt Cuvânt Arhanghel al Preacuvântului Tău mă întorc în genunchi Sfinte Părinte să îți cer să mă ierți dăruindu-Ți un popor de cuvinte!
Andrei Filip Constantin Burdușa · în anul de restriște 7527 · luna lui florar · a 8-a zi · București · 2019