Trădată de patimă

trădată de patimă respir cu sufletul îngălbenit respir aerul rece al unei ierni care va să între definitiv în carnea mea respir sorb însetat sărutul amar din ciutura care coboară lin în fântâna lacrimilor vii înghit nesățios clipa născută ca să fim și să pierim deodată în aceeași urmă de vânt în tainele cântului meu de miază-noapte ca într-un dans rebel de iepe neîncălecate ninge sărat cu clipe de noapte neincepută vrajă nestrunita inimă năpădită de iedera teamei de-a fi ființă de-a fi dor ca și cum devenirea ar durea cu puterea fiecărui sărut cu pasiunea fiecărei îmbrățișări cu nesfârșirea fiecărei prăbușiri în neantul unei clipe clipă de clipă pleoapă de pleoapă ca o aripă de pasăre înjunghiată de zbor trădată de patimă mult prea ușor