umbra și umbra sa

” umbra și umbra sa ” este un poem scris sub licența @drian ©onstantin burdușa™ . În istoriografia personală este datat în 1 octombrie 2021 Poemul arată astfel : umbra și umbra sa a-ți pierde umbra este poarta pe care nu vrei să pășești nimic nu este mai înfricoșător decât un copac fără umbră ca o fântână fără apă ca o viață fără speranță ca albul fără negru a-ți pierde umbra este un blestem ca și cum ai putea iubi fără iubirea lui Dumnezeu căci iubirea este ea însăși Credința în Dumnezeu (câtă fală deșartă să crezi că ai venit pe lume singur neinvitat de capul tău ăla sec) murirea este ea însăși recunoașterea existenței divine căci ea presupune ab initio că rămâne ceva dincolo de tine care nu ești tu de aceea îți spun te iubesc așa cum iubesc răsăritul deasupra cântatului cocoșului mirosind a foc de lemne și a mămăligă pusă la fiert și a clopot despicând zarea în brațele mele verzi miroși a regina nopții a strigăt a patimă a speranță a iarbă și a reavăn născută să fii din coasta mea sânge din curgerea mea lacrimă din lumina mea iubire din iubirea mea tu ești femeia mea umbra de care mă sprijin stâlpul acasei în care respir a liniște dincolo la capătul tăcerii plânge un cuvânt abia născut el este umbra vieții fără el viața nu ar exista căci el este curgerea curgerea este o carte pe care o scrie infinitul de o veșnicie de când cineva cândva cumva a tras primul cuvânt în liniște și a împușcat întunericul și astfel a răsărit pe cer prima stea așa cum am mai spus aceasta a fost Cuvântul căci Cuvântul a fost mai întâi Lumină în Cartea Sa