unitatea de măsură a timpului

unitatea de măsură a timpului eu sunt o închipuire a timpului meu uite așa timpul meu stând întins pe spate își închipuie cum un înger sau o pasăre sau ceva eu sunt ceva care străbate cerul ca o săgeată săgeata sunt eu și pe trupul săgeții de jur împrejur sunt scrise poemele ca niște brățări ale zilei știi zilele sunt niște fete tinere cărora le plac cuvintele de jur împrejurul gâturilor brațelor picioarelor tuturor degetelor afli cuvinte versuri poeme sau tăceri uite acum pe degetul arătător atârnă o tăcere de un stânjen pentru cine nu știe stânjenul este o unitate de măsură a tristeții de aceea se și spune sunt stânjenitor de trist înseamnă că tocmai am parcat pe o tristețe de un stânjen stau cam înghesuit aici între două lacrimi și țipătul de împerechere al fazanului am un prieten fazan dincolo de fereastra timpului meu nici nu știu ce caută acolo cum nici el nu știe ce caut eu aici uite tristețea mea întinde brațele de parcă ar fi brațele tale de un alb chemător și este cam de un stânjen mă întind pe stânjenul meu trist și mă gândesc la visul care tocmai a plecat de la peronul zilei ce stă să înceapă este frig până la noiembrie toamna a îmbătrânit repede stânjenitor de repede se poartă galben - veșted sau galbenul veșted poartă la breloc o tristețe una de aceea banală ca un gablonț cuvântul versul poemul devin diviziuni ale stânjenului uite dă-mi de un vers iubire sau sărută-mă de un cuvânt sau ia poemul ăsta la tine poate cumperi un ceas cu cuc nu nu mă interesează ceasul ci lait-motivul trecerii esența universului cunoscut este trecerea fără trecere a-și fi doar un punct în același punct în care tu ai fi un punct am putea fi chiar două puncte unul peste celălalt sau poate chiar un punct în același punct unul stânjenitor de scurt atât cât să încapă în secunda asta pe care o alintăm cu cuvântul iubire pànă la sânge