✨ CELESTELE

Poeme de sorginte religioasă

📅 Editura Mirton Timișoara, 2016 | 📖 101 poeme

✍️ Cuvânt înainte

… am scris aceste poeme în bună parte și pentru prima dată cu cuvinte care nu sunt ale mele şi nici ale altcuiva. Ci cu cuvinte venite spre mine de altundeva, dând astfel sens unei poezii noi de sorginte religioasă.

Este cu siguranță un semn al împlinirii.

📚 Volumul complet

#1

strigătul rugăciunii mele în noapte

(de citit pe nerespirate suflete desprinse)
unde mi-aş putea usca lacrima născută din tânjire
unduinda durere a sufletului meu rebel
călărind aiurea printre iubirile neîmplinite...
Citește integral →
#2

decăderea din faptă

toţi ce scot sabia de sabie vor pieri - zise
pe când eu tocmai vă spuneam o poveste
despre cine este fără să vrea...
Citește integral →
#3

rugăciunea de dimineaţă

pe buzele fiecărei dimineţi
copila mea îmi întinde mâna
şi eu iau cuminecătura zilei...
Citește integral →
#4

despre înţelegerea drumului care curge invers

(sau rugăciunea care roagă)
drumul acesta curge invers
de la stânga la dreapta
către izvor adică...
Citește integral →
#5

despre trecerea liniştii de Rusalii

îmi aud propria linişte
şi numai gândurile ce mai tropăie prin urechile mele
asurzindu-mă...
Citește integral →
#6

cerul din care curge pământul durerii. primăvara

din taină înflorita lumină scursă vieţii în petale firave
aprinde felinarele copacilor în flori multicolore
care ard în lumina soarelui abia împlinit...
Citește integral →
#7

aproape sunet din cristal curgătoriu în pas

dac-aş putea să mă-nrodesc cuvântului
până la nemăsura măsurii mele
aproape curgând...
Citește integral →
#8

din graiul unui faur înainte de linişte

nu dezlega culorile şi nu
de nodurile lor de semne
de nesemne...
Citește integral →
#9

măsurând poemul cu clipa începutului

divinul este măsura
nemăsuratei clipe înlăcrimate
care mi-a sărutat palma...
Citește integral →
#10

poem singur

s-a aplecat un înger asupra mea
să mă sărute
împletind sunete şi sensuri...
Citește integral →
#11

răscântec de menestrel la capătul luminii

motto: "Îţi doresc să fii menire,să îţi duci menirea până când menire te faci părţii tale bărbăteşti că nu
mulţi sunt cei chemaţi ca tine întru facerea şi respectarea rânduielii!"
am coborât scările trupului tău într-o seară...
Citește integral →
#12

cântul întâiul între cânturi. un dar.

zdrobitu-m-am între sunete
aproape surd
rătăcitu-m-am între litere...
Citește integral →
#13

lecţia cincizecişinouă. zâmbeşte, roagă-te, iubeşte

copila mea cu ochii aprinşi de iubire
sărută visele
povestindu-se poveştilor...
Citește integral →
#14

în aşteptarea Schimbării la Faţă. mărturisire.

aşa plouă în mine cu cuvinte
precum cad drumurile şerpuind
prin sarea umerilor împovăraţi...
Citește integral →
#15

rugăciunea mea de azi

zămisleşte-mi tu ziua
să-nchin tăcerea
cuvântului meu de tine...
Citește integral →
#16

însemnul de rugăciune al dimineţii de vineri

duce-mă
aduce-mă
udă-mă...
Citește integral →
#17

Rugă către Părinte

dă-mi
Părinte
de mâncare...
Citește integral →
#18

nopţile purtătorului de semne

sunt atât de bătrân
încât nopţile nu mai încap în timpul meu
decât tăiate în bucăţi...
Citește integral →
#19

altar de pasăre

nici
n-am respirat
de tine toată...
Citește integral →
#20

durerea zborului invers

drama păsării căzute din lacrima cerului
nu este lipsa zborului
ci neputinţa deschiderii aripilor...
Citește integral →
#21

autoportret

(pe scurt)
eu locuiesc în mine ca un semn de întrebare întors din tristeţe
spre curgerea otova a cuvintelor
şi mă întreb de multe ori...
Citește integral →
#22

despre semnul cuvântului desprins din vecernie

ştiut-ai
oare tu
ca lutu...
Citește integral →
#23

lecţia cincizecişidoi. încrezu-te, Ioane, în noi

crezu-te
încrezu-te
în sărutul meu lăsat putred de dulce...
Citește integral →
#24

neînceputu-m-am

neînceputu-m-am înlăuntrul meu
şi nepriceputu-m-am
pe mine...
Citește integral →
#25

versul în chip de sărbătoare

I
dezbracă-te - zise
dezbracă-te de trupul tău...
Citește integral →
#26

descântec pentru femeia care duce semnul

trece-mă
întrece-mă
rece-mă...
Citește integral →
#27

despre sensuri ascunse în culori pătrunse de alb

alb
cuvântu-i alb
aproape de plutire...
Citește integral →
#28

efectul de cuvânt

îmi fac nod din privire
să ştiu pe unde să zbor
rătăcindu-mă de mine...
Citește integral →
#29

lecţia a şaizecişidoua. în alb. a fi aidoma

alb
se împleteşte albul în alb
cu noaptea aprinsă sămânţei descântecului...
Citește integral →
#30

Tatălui

oboseala
neoboseala
tihna...
Citește integral →
#31

despre purtătorul de semne cel care e

zise
El către mine
zise...
Citește integral →
#32

lecţia zilei următoare divinului zilei de joi în toamna care doare

lecţia zilei următoare divinului zilei de joi în toamna care
doare
nimic...
Citește integral →
#33

lecţia şaizecişişapte. pasărea dinspre mister

dinspre el
respir rar
elementar...
Citește integral →
#34

gest celest de clopote cuvântate

sufletul meu
e-o corabie aprinsă
ce-a trecut...
Citește integral →
#35

chilia mea cea apusă de lumină

privesc cerul de deasupra mea
şi sentenţios ning
privesc pământul de sub picioare...
Citește integral →
#36

melancolia în cheie proprie

pasc din fiecare secundă până la firul ierbii
până clipa seacă
şi cortina se lasă...
Citește integral →
#37

Σταυροφανεια

Constandine
Constandine
nu te desprinde...
Citește integral →
#38

lecţia şaizecişiopt. la poarta unui orb în chip de lacrimă

sunt orb
privirea mea s-a scurs aidoma parfumului de levănţică
pe sub porţile închise sau deschise...
Citește integral →
#39

descântec pe ţărm de basm

nici atunci
nici acum
nici cândva...
Citește integral →
#40

lecţia şaptezecişiunu. despre culorile schimbătoare

am încercat să-mi imaginez culorile morţii
şi m-am oprit când am constatat că nu-i pot atribui
nici o culoare...
Citește integral →
#41

lecţia şaptezecişitrei. singurătatea care nu sfârşeşte

motto:
"Începi să ştii ce e singurătatea
atunci când auzi tăcerea lucrurilor."...
Citește integral →
#42

descântec de rod pentru pântec

de-ai fi tu
şi-ai fi cărare
ce-ai fi oare...
Citește integral →
#43

cuvintele celestei oglinzi

când
în cânt
plângând...
Citește integral →
#44

al treilea semn din durere

s-au deschis cerurile
ningând deopotrivă
alb galben şi auriu...
Citește integral →
#45

lecţia şaptezecişitrei. singurătatea care nu sfârşeşte

(Varianta celestă)
motto:
"Începi să ştii ce e singurătatea
atunci când auzi tăcerea lucrurilor."...
Citește integral →
#46

despre îngeri şi semne

îngerul meu cară lemne
pesemne
pe-o plutire de şoapte...
Citește integral →
#47

despre cuvintele plânse spre cuminecare

plâng
plâng altfel
plâng alungit...
Citește integral →
#48

Maică

a cerului şi a luminii
a sfintelor şi cuvintelor
învelită şi împletită în alb şi lumină...
Citește integral →
#49

lecţia şaptezecişidoi. secretul numelui meu din tine

schimbă-te
tu schimbă-te cerului
tu...
Citește integral →
#50

lecţia şaptezecişipatru. sufletul. tăcerea. durerea.

sau poate tăgada.
negândindu-mă tu pe mine
Pom...
Citește integral →
#51

lecţia şaptezecişicinci. când e greu să rămâi.

alerg la capătul lumii
precum la capătul cuvintelor mele
unde cerul se îndoaie brusc după senin...
Citește integral →
#52

lecţia şaptezecişişase. despre toamna în care înfloresc castanii

lecţia şaptezecişişase. despre toamna în care înfloresc
castanii
acum...
Citește integral →
#53

rugăciune

odihneşte-mă înlăuntrul lacrimei tale
în chip de cuvânt cioplit
dezlegându-mi aripile...
Citește integral →
#54

lecţia optzecişiunu. despre dorinţa de a te defini

când vorbeşti despre Dumnezeu te cobori pe genunchii propriei
rugăciuni
adică...
Citește integral →
#55

mărturisind un înger

atent
mă deşir în cuvinte rotunde
pe măsură ce zbor invers înlăuntrul meu...
Citește integral →
#56

ειμαρμενη

(prea blânda osândă)
îmi tatuez cuvinte
pe gândurile care pleacă spre tine
şi de-atâtea cuvinte...
Citește integral →
#57

dezlegarea la semn

sunt ultima navă din portul numit dorinţă
în care plouă de-a dreapta Tatălui
cu toate valurile durerii mele deodată...
Citește integral →
#58

purtătorul de semne aproape orb spre vederea de a crede

(de)semn
motto:
"Poarta aceasta îţi era hărăzită numai ţie..."...
Citește integral →
#59

purtătorul de semne cel care aduce ploaia

vin semnele peste semne
şi curg cerurile în aripile ofilite
întinse a disperare înspre răsăritul seninului...
Citește integral →
#60

ochiul curb spre sferă ca nemăsură a unui cub

ochiul cu care mă închin până la fervoare
- spun -
gândul cu care eu pe mine mă ridic...
Citește integral →
#61

semn de purtat

pasăre sunt
din pasăre
cu trupul ruginiu din frunze pictate...
Citește integral →
#62

Mărie

(Incantantiv)
Marie
Mărie
ia, să-mi spui tu mie...
Citește integral →
#63

(de)semnul purtătorului pre poarta luminii coborând

poarta aceasta - spuse -
poarta aceasta îţi era hărăzită numai ţie
- spuse...
Citește integral →
#64

rugăciunea întâi

O, Doamne, Dumnezeule,
Tu, cu puterea Ta cea mare neiertători de margini,
cu visul tău cel sosit din nemărginire,...
Citește integral →
#65

sentimentul de semn

efemer ca pasărea
etern ca zborul
din sferă cuvântul...
Citește integral →
#66

portretul visului în care mă caut lumină

subtil
timpul trecea insinuându-se
în respiraţia visului meu...
Citește integral →
#67

pictură neterminată cu cuvinte senine şi rotunde

bat clopotele a senin
peste târziul toamnei
până la mierea luminii...
Citește integral →
#68

pe pervazul aşteptării

aştept să picuri
şi să curgi în cuvinte
sângerând ca o perlă...
Citește integral →
#69

pe (de)semn când semn mă-nsemn. în octombrie mă cern

trece-mă
petrece-mă
peste apă rece-mă...
Citește integral →
#70

la capătul luminii

ştii oare cum e să fie liniştea la uşa mea şi eu să-i deschid?
este
aşa...
Citește integral →
#71

noiembrie ca poartă dinspre toamnă spre dor profund

curgeam limpede
în lacrima ta căruntă
în forma concavă a dorului...
Citește integral →
#72

definiţii. credinţa.*

ah
doar lacrimile
lacrimile acestea de cremene...
Citește integral →
#73

e târziu

ceasul ascuns face ţăndări noaptea
şi albastrul adânc se împrăştie pe podea
cu-n zgomot surd pe catifeaua bătrână...
Citește integral →
#74

definiţii. rugăciunea. înghenunchierea în semn.

calc pe urmele tale
Părinte
mă topesc în urmele tale măsurat de cuvinte...
Citește integral →
#75

devenirea ca semn

i-am dat privirea curcubeului şi l-am lăsat să-mi verse lacrimile
în miliarde de culori potrivite în chihlimbar
eram drum şi mă despicam în urme...
Citește integral →
#76

esenţe. măsura simfonică a nemăsuratului

respiră-mă
adânc inspiră-mă
cuvânt iubindu-mă...
Citește integral →
#77

tu din mine te*

semn de tine sunt
semn
să însemn dacă îţi vine să pasăre...
Citește integral →
#78

mirabila sămânţă

atent culegând
lumina din lacrimi
sădesc iubire în parfumul de iasomie...
Citește integral →
#79

icoană din cuvinte roditoare

îţi ridic cuvintele în altarul liniştei mele
cu mângâierea clopotelor care bat la marginea orizontului
curgând ca o perdea peste privirea femeii mele...
Citește integral →
#80

esenţe. durerea ca semn.

aş fi putut să plâng
dar am plouat peste cercurile durerii
până mi-a înmugurit tăcerea...
Citește integral →
#81

rugăciunea sufletului*

Tatăl nostru
carele lumină Tu eşti
şi-n lumină loc găseşti...
Citește integral →
#82

lecţia o sută . ultima zi

ca şi cum tăcerea
mi-ar sluji la ultima vecernie
în chip de carte de căpătâi...
Citește integral →
#83

esenţe. ţărâna zborului curb

stăpânul liniştei e cerul
acolo unde strigătul vulturilor nu are ecou
şi lumea nu se întâmplă să fie...
Citește integral →
#84

rugăciunea către care vin

când rugăciunea mea scrisă de mine
cu zilele mele de surghiun
va ajunge să curgă...
Citește integral →
#85

rugăciunea mea la visarea cuvintelor

binecuvântă
Doamne
tăcerea Ta de mine tăcută...
Citește integral →
#86

celesta doină a semnului care va veni

rând pe rând
şi rând pe rând
trec cărările plângând...
Citește integral →
#87

duioasa rugăciune de duminică atunci când mi-e zbor

doar din pasăre lasă-mă să zbor
a respirarea nerespirării mele suspinului care nu mai apune de
atâta semn...
Citește integral →
#88

mirul ca esenţă a cuvântului

am să curg
în fiecare lacrimă pe care o laşi
pe rugul cuvintelor mele...
Citește integral →
#89

redemption poem

leagă-mă în cuvinte - zise -
leagă-mă în cuvinte aşa
nu ca şi cum m-aş naşte...
Citește integral →
#90

rătăcitorul fiu al luminii. primul pas

libertatea
este strigătul gol care aleargă
prin lanurile de porumb strivind vântul cel împletit morţii...
Citește integral →
#91

esenţiale. Naşterea. Întru rugăciune ca sens

luna plină cerne
Crăciunul
peste pruncul învelit în lumină...
Citește integral →
#92

rugă ridicată în genunchiu

bătrânitu-am bătrânitu
şi iubitu-am iubitu
şi trăitu-am trăitu...
Citește integral →
#93

sosirea călătorului la timp de coasa cuvintelor

aseară
mi-au venit cuvintele acasă
obosite şi prăfuite...
Citește integral →
#94

ploaia ca semn al cărţii care va curge

aşa plouă în mine cu cuvinte
precum cad drumurile şerpuind
prin sarea umerilor împovăraţi de umbrele zilelor căzute in spirale...
Citește integral →
#95

esenţiale. Crăciunul care creşte-n gând

El e Calea
Adevărul
şi Viaţa...
Citește integral →
#96

Crăciunul. esenţe (2)

Crăciunul. esenţe
(2)
poarta lacrimii de pe chipul asfinţitului...
Citește integral →
#97

semn. esenţă de mine

pasăre o să-i spun zborului
ploaie o să-i spun norului
lacrimă o să-i spun orbului...
Citește integral →
#98

rugăciune către Sfânta Fecioară în chip de semn

O, Măicuţă prea bună,
Născătoare de Dumnezeu,
nădejdea mea,...
Citește integral →
#99

corindă de semn de casă

Doamne
Tu Doamne
pasăre-te...
Citește integral →
#100

din patimi. strigătul şi lacrima

ce strigăt
ce strigăt şi ce lacrimă mă leapădă
ce lumină mă-ncearcănă...
Citește integral →
#101

rugăciunea solstiţiului de iarnă în pogorârea Căii

Doamne
Dumnezeul nostru
în care clădesc încrederea mea într-o lume mai bună...
Citește integral →