✨ CONSTANDINELE

Poeme de sorginte religioasă

📅 Editura Mirton Timișoara, 2017 | 📖 141 poeme

✍️ Cuvânt înainte

Dacă-mi spunea cineva, nu cu mulţi ani în urmă, că voi scrie cu semne religioase, bineînţeles că nu l-aş fi crezut. Astăzi, versul religios vine dinlăuntru el singur ieşind la suprafaţă precum lacrima...

De aceea aceste poeme sunt dăruite cuvintelor mele din preaplinul luminii Maicii mele, Maica Domnului.

constandinele

nouăzecișinouă
de fagi
de sete
bând lumină
din pumnul meu de nisip

📚 Volumul complet

#1

rugăciunea cea dinspre întoarcere

ca şi cum aş aduna tăcerea pietrei
ca şi când aş risipi preaplinul norilor
în fiecare poem...
Citește integral →
#2

Crezul Meu

pisanie
Cred într-Unul Dumnezeu
Tatăl...
Citește integral →
#3

Crezul Meu

(privirea a doua)
eu cred în Numele Tău
Născătoare de Dumnezeu
Maică...
Citește integral →
#4

enghidù şi spaima lui de ţărm

ce linişte se tânguie sub mine
în formă de piatră
în formă de piatră a pietrelor...
Citește integral →
#5

rugăciune la picioarele Maicii cea din iubire zidită

rugăciune la picioarele Maicii
cea din iubire zidită
Tu...
Citește integral →
#6

alb. unu

eram singur într-o pasăre
ca o aripă care se rostea
într-un zbor curb...
Citește integral →
#7

alb. doi

oprește-te alb
m-am nemișcat din preacuvinte
dintr-un sentiment de pur...
Citește integral →
#8

alb. trei

ochiul cel curb
plânge fecund luminii
dintr-un sunet de aripă frânt...
Citește integral →
#9

adică rostuind întunericului tăcerile tatuate clepsidral

pe umerii mei goi curg nopţile în formă de aripi
şi tăcerile pictează imagini cu cuvinte curbate
pe secunde despletite din clepsidrele labirinturilor uitate...
Citește integral →
#10

când fù să pun pasul pe pământul moşilor mei

poem dedicat lui Teofil, călugărul
ni
mă...
Citește integral →
#11

o respirare

liber
rotind depărtările în jurul orizontului roşu
plutind liber pe mângâierile de vânt...
Citește integral →
#12

descompunerea în limba mea de cireşe coapte

din nou
încreng cuvintele în coastele lor acustice
şi le îndes în sinele lor...
Citește integral →
#13

în religia iubirii

I
ascultă
cum se strecoară printre pietre singurătatea apei...
Citește integral →
#14

în religia iubirii

II
O
Doamne...
Citește integral →
#15

a fii de a fi fiire

pasărea cea de-a dreptul pasăre visând că ar fi putut fi
un om desculţ și curb
ce trist ar fi putut visa că ar fi putut fi strigăt...
Citește integral →
#16

madonna cu prunc

uneori
se aşează în faţa ochilor mei
o femeie absurd de frumoasă...
Citește integral →
#17

nisipul în sinele său de pas

mă aud eu pe mine transformându-mă în piatră
şi curgând la vale printre pietre în chip lichid de margine a vieţii
sau a luminii...
Citește integral →
#18

(pre) sentimentul iubirii (pre) rod cuvintelor ca mod

mă-ndrept către o fiinţă alta decât am fost
şi decât cea ştiută de mine fiindu-mi
necopt şi neîmblânzit...
Citește integral →
#19

încă neaflarea particulei care lipseşte din semn

desemnele cetirii
cele din adâncuri crestate
întru lumină...
Citește integral →
#20

zbaterea unei aripe. frângerea

rănit
plutí palid îngerul prin zâmbetul ciobit
(de)semne...
Citește integral →
#21

poemul și râul în curgerea lor către mine

în rostul meu dintre îngeri și oameni
eu trebuie să scriu tăceri cu cuvinte
și cum cuvintele îngeresc adeseori noaptea...
Citește integral →
#22

orbul în sinele lui de semn

s-a întors cu ochii lui fără de ochi
orb fără de orb
alb fără de alb...
Citește integral →
#23

râul şi pietrele cele care rămân semne ale curgerii

au venit îngerii
rostind rodul curgerii în forme de piatră
pe setea pământului...
Citește integral →
#24

în pravila slovei

aş fi putut fi un semn
la răsăritul infinitului
curbându-mă definitiv...
Citește integral →
#25

tristeţi alternative

simt cum se prăbușește peste mine timpul
cu formele lui clepsidrale de disperare
și simt cioburile pătrunzându-mi în carne...
Citește integral →
#26

când curg semnele în cruce de lacrămă

întristătoriu se târî şarpele în sufletul omului
şi sufletul omului şerpui înspre spiritul şarpelui
în spirale surde şi insinuante...
Citește integral →
#27

când lumina cade blând pe zi

cerbul amuşină ziua
şi ziua amuşină cerbul
şi-n lumină el zării dintr-o dată...
Citește integral →
#28

în căutarea timpului tăcut

curgând din propriul meu prunc
trăiam aşa
ca şi cum...
Citește integral →
#29

poemul visat

cad cuvintele înlăuntrul meu
în seminţe de lumină
prinse în cercuri de apă vie...
Citește integral →
#30

în asimptotica lumină a dăruirii în curb

înlăuntrul clipei eram singur
sau nu
eram singurul...
Citește integral →
#31

despre dorul primordial. un vaier

Măicuţă
mă strânge ziua
mă frânge lumea...
Citește integral →
#32

înţelesuri. mai întâi unul

mirosea a dimineaţă
ca şi cum
iubirea s-ar fi oxidat...
Citește integral →
#33

Săraca. grafică

lunecam solar pe ţărmul unei duminici
spălate de ecoul mărilor care coseau tăcerile arhetipale
pe când glisam fotonic pe străpunse dureri lăcrimânde duios...
Citește integral →
#34

facerea

era
la începutul începuturilor
când lacrima era lacrimă...
Citește integral →
#35

despre ceea ce văd când nu văd

e ziuă înlăuntrul luminii
şi clipa ticăie
tăind imaginea în şoapte...
Citește integral →
#36

Unul în măsura sa cu de la sine măsură de nemăsurat

- verset -
numai cel ce vrea - zise
numai cel ce crede cu de sine fiinţă – zise -...
Citește integral →
#37

eu şi numărul doi întâi de toate

eu
unicul
cel întregul...
Citește integral →
#38

semnul său pe sine

- tatuaj -
întrupatu-s-a el în sinele său
el...
Citește integral →
#39

preacuvintele

semne pre lacrimi
rostite rar tăcerii
dinspre clepsidral...
Citește integral →
#40

Unul

Unul
din duioşia lui infinită şi unică
în încercarea sa de a se vedea pe sine se...
Citește integral →
#41

picătura de iubire

în semn de fluture
mă aşez pe sărutul tău
să mă topeşti...
Citește integral →
#42

leagănul lacrimei celei neprecupeţitoare de lumine

nu m-am odihnit demult în inima mea
nu mi-am aşternut demult paşii pe fantele de lumină crestate în
vene...
Citește integral →
#43

despre Măicuţa mea

eu zborului îi spun pasăre
pentru că mării îi spun lacrimă
iar cerului îi spun suflet...
Citește integral →
#44

elegia pruncului către maica sa ce din femeie vine către el

când m-ai născut
când te-am născut
m-am îndreptat înspre mine ca un semn...
Citește integral →
#45

tubular sau curb mai degrabă

m-am aşezat pe prispa tristeţilor mele
măcinate de valuri ruginii
eram începutul trecutului meu...
Citește integral →
#46

călugărul acela întors din tăcere

celor din neamul burduşilor venind
din ceaslovul cu ţop grăind
credinţei...
Citește integral →
#47

despre slovă când femeia este frământată cu miezul limbii române

despre slovă când femeia este frământată cu miezul limbii
române
Doamne...
Citește integral →
#48

moștenirea unui semn când e lumină

Eu
Cea de-a dreapta cetită
în Numele Tatălui...
Citește integral →
#49

semnul zborului scrijelit pe piatră

mă clatin ca o pasăre
de-a lungul trecerii
des întrupându-mă zborului...
Citește integral →
#50

despre Iubirea cea ea însăşi semn

aşa plâng câteodată
când mă doare tăcerea aceasta
care curge la vale...
Citește integral →
#51

arabesque

sădesc privirii
sâmburii de lumină
lacrimi din semne...
Citește integral →
#52

unul ca respirare

unu
singurul
el singurul de sinele său mărginit...
Citește integral →
#53

despre credinţă

eram eu
nodul
cel în care semnele locuiesc îmbrăţișate...
Citește integral →
#54

Cel ce măsoară cuvintele

m-am așezat pe prispa tăcerilor mele
măcinate de valuri
și mi-am aprins pipa ca un om bătrân...
Citește integral →
#55

despre Lumină când este mai pură decât semnul purtătorului

despre Lumină când este mai pură decât semnul
purtătorului
El este...
Citește integral →
#56

venirea dinlăuntrul său de sine venită venire

el veni din mine
ca semn
ea veni la mine...
Citește integral →
#57

melancolia ca înger

cade încet fiecare clipă peste mine cel care nu sunt când sunt aici
atât de încet încât îţi simt strigătul plângând
în noaptea care curge în cioburi fumurii...
Citește integral →
#58

el cel ce păşeşte în sinele lui

despicat de noapte
cuvântul
el...
Citește integral →
#59

numai tu

floare de cireş
oglindindu-se-n lună
în cercuri albe...
Citește integral →
#60

iubirea ea însăşi devenire. în modul

am timp
tac tăcerea tăcerii tale
tăcând tăcerea tăcerii mele...
Citește integral →
#61

epigonica

lasă-mă să şed în poala
ultimului vers ce-am scris
pe durerea ta ce trece...
Citește integral →
#62

rostirea cea dintâi

atent înaripându-mă
prudent înfiripându-mă
în trupul meu de înger răzvrătit...
Citește integral →
#63

thanksgiving day

sunt recunoscător
pentru dimineaţa care mi-a răsărit de sub fereastră
pentru liniştea copilului meu cel căruia...
Citește integral →
#64

definitive

cât aş vrea să fii aici
respirându-mă
respirându-te...
Citește integral →
#65

visul cel greu şi nevisul îngerului către mine. întâia chemare

visul cel greu şi nevisul îngerului către mine. întâia
chemare
rănindu-se cu lumină...
Citește integral →
#66

Celestina

pe drumul uitat de lume
trecea agale o călugăriţă oarbă mirosind a crini
atunci când m-am trezit eu pe mine scăldat în aripe de prunc...
Citește integral →
#67

unui înger

căzu un înger peste iarba îngheţată
eram cu sufletul ud şi mi-era rece până la sânge
şi sângeram până la urlet...
Citește integral →
#68

gest

răsăritului
curbându-i tăcerile
între lacrime...
Citește integral →
#69

mirabila noapte din prima respirare

câtă tăcere
câtă tăcere curge în jurul cuvintelor mele
şi le udă cu atâta linişte...
Citește integral →
#70

alb pe alb

aud cum curg în mine
râurile deja plecate
către cerurile respirate...
Citește integral →
#71

sonată ca semn deschis

cerul
numai el cerul
rotund...
Citește integral →
#72

poemul

prescurtat din lacrimă
cuvântul devine clopot
și ecoul lui sângeră pe hârtie...
Citește integral →
#73

hotarul ceasului

motto:
„El face lucruri mari şi nepătrunse
minuni fără număr.” Iov 9:10...
Citește integral →
#74

în semn de poem

lunec solar pe ţărmul unei duminici
spălată de ecoul mărilor
care cosesc tăcerile arhetipale...
Citește integral →
#75

de la infinitiv la definitiv

pe locul verde al privirii mele
acolo unde îmi sădesc ziua de mâine
şi unde pietrele zăbovesc fără de capăt în cuvinte...
Citește integral →
#76

pseudo-colindul de la capătul răbdării

Intro:
bate vântul codru-nramă
într-o vântură de toamnă...
Citește integral →
#77

mirabila noapte

ce tăcere curge în jurul cuvintelor mele
şi le udă cu atâta linişte
încât eu însumi...
Citește integral →
#78

când colţul requiemului se ridică

Părintele meu Teofil
plecat-a azi mai departe
Lumina de lumină desparte...
Citește integral →
#79

colind de necolindat ci de susurat luminii

Măicuţei mele
când născutu-s-a tăcerea din mine
cuvânt noaptea...
Citește integral →
#80

îmblânzirea rugăciunii până la mirabil

în inima mea este atâta de multă dorinţă de iubire
atâta de multă linişte prelingându-se pe gâtul izvoarelor
încât lacrimile ţâşnesc din când în când...
Citește integral →
#81

din dragoste de alb

pe claviatura unei ierni pierdute
între două necuprinderi
bolnav de alb...
Citește integral →
#82

rugăciune pentru femeia mea frământată cu miezul limbii române

rugăciune pentru femeia mea frământată cu miezul limbii
române
Doamne...
Citește integral →
#83

aluat de anafură din de-a-ntregul cuvintelor

Doamne - Dumnezeule
am pus la plămădit aluatul cuvintelor şi al tăcerilor
totdeodată cu aluatul anafurei...
Citește integral →
#84

semnele şi călăuzele lor

călăuzele
pre numele lor de pământ
muzele...
Citește integral →
#85

plusul infinitului

aşteaptă-mă
îngere – plângere
fierbe sângele...
Citește integral →
#86

cu mâna mea dreaptă

cu mâna mea dreaptă
lasă-mă să trec peste măsura nemăsurată a clipei
cea care trece odată cu trecătoriul...
Citește integral →
#87

purtătorul de semne cel de pe lemn

semn peste semn
lemn peste lemn
cad sibiline cuvintele semn...
Citește integral →
#88

semn alb

înfloreşte alb
tăcerea cea de sine
căutătoare...
Citește integral →
#89

din genunchi ridicând lumină

am rămas în urma Ta
Doamne
să plâng în limba română...
Citește integral →
#90

puls

Veniţi la Mine
toţi cei osteniţi şi împovăraţi
şi Eu vă voi odihni pe voi...
Citește integral →
#91

pro viziuni

când se vor întâlni respirările
ele însele precum focul de aprige
de-o parte şi de cealaltă a nopţii...
Citește integral →
#92

împărtășindu-mă în constandine

am a mă scurge
în lumină
ca un râu subteran...
Citește integral →
#93

la capătul de la începutul deşertului

înlăuntrul meu
nu locuieşte decât o insulă
de lumină...
Citește integral →
#94

necuprinsa durere a iubirii la marginea singurătăţii către deplinul ei

necuprinsa durere a iubirii la marginea singurătăţii către
deplinul ei
strig...
Citește integral →
#95

preacuvântul

O
Maică
Lumină a mea...
Citește integral →
#96

tânguitoarea linişte a cuvintelor

esemnele
eternele
germenele iubirilor mele...
Citește integral →
#97

visul ca nemăsură

când tăceam aşa
cu cuvintele împreunate
aşezate temeinic...
Citește integral →
#98

albastru adânc

aripile
mărginind cerul
de o parte și de cealaltă a cerului...
Citește integral →
#99

danţ de zi plăpând de plăpândă

îndelung
plâng aripile
muiate albastru...
Citește integral →
#100

de nerespirarea tăcerii când e linişte ea

respirai de respirarea mea
lăcrimai de lăcrimarea mea
iubeai de iubirea mea...
Citește integral →
#101

palimpsest clepsidral

plâng
alb
plâng altfel...
Citește integral →
#102

prolegomene la cartea vieţii și a morţii

I
mai întâi am fost Eu
tăcându-mă pe mine...
Citește integral →
#103

prolegomene la cartea vieţii și a morţii

II
o zi fără moarte
așa am cerut...
Citește integral →
#104

poemul cel pe jumătate pasăre

o pasăre
o pasăre de-aş fi
sau zbor...
Citește integral →
#105

șoptire de bunăvestire

miroase a tei
miroase a zei
miroase a tine în ochii mei...
Citește integral →
#106

Crezul cel de la Bunavestire

Tatăl nostru care ne eşti în ceruri
din orizonturi rescris
din preaiubire aprins...
Citește integral →
#107

darul cel ce pe sine dăruindu-se din lumină cuvintelor mele

darul cel ce pe sine dăruindu-se din lumină cuvintelor
mele
privindu-mă El...
Citește integral →
#108

cuvântul meu cel cât mai aproape de mine

cuvântul
ca o pasăre
ca un zbor...
Citește integral →
#109

intermezzo

râurile mele aleargă repezi
prin terminalele venelor
cântând pre limbi nevorbite...
Citește integral →
#110

a noua zi

abia mai respir
aşa de grea
îmi pare lumina...
Citește integral →
#111

în albul ei împerecheată

din minut în minut îmi mai creşte o aripă
mi se mai unduie un zbor
sub nesperata beţie a ritmului cardiac...
Citește integral →
#112

sub semnul luminii

înlăuntrul păsărilor
cântă nemărginit zborul
înlăuntrul meu...
Citește integral →
#113

sentimentul de curgere

am o senzaţie de foame în fiecare cuvânt
ca și cum abia aș aștepta să mă devorez
eu...
Citește integral →
#114

susurul poemului ca iubire

și înlăuntrul meu curge un râu de cuvinte
cioplind pietrele într-o nerostită limbă
pe altarul luminii...
Citește integral →
#115

la înflorirea luminii cea frământată în forma trupului Tău Doamne

la înflorirea luminii cea frământată în forma trupului Tău
Doamne
ce fericit eram...
Citește integral →
#116

şi mare sărbătoare. un ritual

şi zise
şi călcatu-m-am Eu
pre cuvinte cu preacuvintele mele...
Citește integral →
#117

rostuirea cuvintelor

privindu-mă El
Dumnezeu
El...
Citește integral →
#118

acasă ca lumina de pe pragul asfinţitului

mi-a intrat cerul pe fereastră în chip de înger
a intrat cu aripile de lumină strânse pe lângă trup
de teamă să nu dărâme visul copilului ce ninge cu lumină...
Citește integral →
#119

Patmos sfera

din braţele mele se vede noaptea lăcrimând
pe ţărmuri sărate rostuind sensul iubirii
de pe umerii mei aripile se-alungă în curcubeie abisale...
Citește integral →
#120

lespezi de cuvinte

îmi întind picioarele de lut
peste o după-amiază de aprilie
în care plouă diluvial...
Citește integral →
#121

desen cu umbre de zeu pe fante de iubire

lunec solar și solitar
pe ţărmul unei duminici
spălate de ecoul mărilor care cosesc tăcerile arhetipale...
Citește integral →
#122

rugându-mă în numele Luminii

eu
lovindu-mă de mine
ca o fereastră de cer...
Citește integral →
#123

rugăciunea mea de Rusalii

O
Maică
senină Maică a timpurilor mele...
Citește integral →
#124

previziunea dimensiunilor

trec desculţ prin tăceri verzi
cu mâinile adânc înfundate în buzunarele ploilor istovite
e-aproape de trei şi cerul se crapă de-o tristeţe lehuză...
Citește integral →
#125

lacrimă

de dimineaţă
mi-e lumină de tine
până la aripi...
Citește integral →
#126

de dor și jale

sămânţă-mă
săpânţă-mă
de-ntuneric cruţă-mă...
Citește integral →
#127

darul cel de jar croindu-te

purtător de semn
în vatra mormintelor
osânditu-te-am...
Citește integral →
#128

creatorul de cuvinte în sinele lui

mă leg de fiecare cuvânt
cu fiecare respiraţie
în fântâna rugăciunii...
Citește integral →
#129

cuvântul el cel care mă cuvântă

prescurtat din lacrimă
cuvântul devine clopot
și ecoul lui sângeră pe hârtie...
Citește integral →
#130

senin

ating liniştea
şi cuvintele sună
precum un clopot...
Citește integral →
#131

cuvinte întinse în cuvânt. de-a rugăciunii

of
Doamne
mă rup din mine...
Citește integral →
#132

din lumânări aprinzându-mă lumină. mai întâi trecerea

e moartea o pagină introductivă în apele trecerii?
cum oare să aflu descântecul divin
când locuiesc adânc în noapte...
Citește integral →
#133

cuvintele aripelor de cuvinte in ritmul divin

m-am îmbolnăvit de Tine
Maică
curg din lumină lacrimă sau strigăt...
Citește integral →
#134

copilaria unui smochin de mine și a mea de-a smochinului

am crescut în aceeaşi curte cu un smochin
mai întâi a crescut smochinul
după care am crescut eu...
Citește integral →
#135

constandinele. semne

șoapte de noapte
cetite fervorii
în Numele Tău...
Citește integral →
#136

brutăriţa Cerului

frământă-te tu
din lumina ta pâine
curgere din râu...
Citește integral →
#137

a noua rugăciune

îngerindu-mă
eu
cel ce înger nu sunt...
Citește integral →
#138

prisma de lacrimi

uneori nici nu știu dacă mă gândesc
alteori nici nu știu la ce să mă gândesc
am de dat cerului un răspuns...
Citește integral →
#139

rugăciunea de Întâmpinarea Domnului

Doamne
dă-mi ochiul cel ce mângâie aripile de cuvinte
dă-mi mâna ce-l priveşte...
Citește integral →
#140

rugăciunea sacrificiului deplin la ceas de mare taină

În numele Tău
curg lumi apuse pe pietre ce plâng
vin semne pe semne şi dau în pârg...
Citește integral →
#141

despre însămânţarea luminii

încrede-te
bărbate
încrede-te în Mine...
Citește integral →