POEME ESEMNIENE

dinspre esemniene
Adrian Constantin Burdușa
← Înapoi la Volume
esemnian
esemnian la capătul cerului mi se rup clipele se fărâmă și cad cu zgomotul fad al neîntoarcerii pe podele crăpate de rituri secate și mi se limpezesc ...
ars poetica
2017ă ars poetica patria mea e-n cuvântul deplin într-un tărâm de sfere luminândă eternitatea ce sărută-n valuri clipa ca pasărea nisipul țărmului înc...
esemnțe
2017ă esemnăe adâncă noapte sărată lacrimă ea tăcerea lăsa
esemne
esemne ți-aș rostogoli sufletul despicat de noapte cuvântul el cel singurul prelins pre lacrime - sărută-mă-ntre cratime sărută-mă cu patime -
esemnțe. rolul cuvintelor
2017ă esemnăe. rolul cuvintelor cuvintele mele au devenit limpezi și albe acum la apusul zilelor mele și deși par mult mai grele își întind aripile și...
sorocul cuvintelor mele
sorocul cuvintelor mele în ziua în care voi muri drumurile se vor întoarce acasă să caute semnele tăcerilor mele inscripționate pe fiecare răsărit ce-...
arta cuvântului care vine
2017ă arta cuvântului care vine rostul secundei mele de cristal este să reflecte lumina cu atâta meșteșug încât cuvintele să curgă de jur-împrejur din...
curs de cuvinte scurse
curs de cuvinte scurse colind inacceptabil prin cuvinte trăgând sensurile de urechi ca pe iepurii despăduchiați nici nu știu ce să spun ca să nu mă ro...
picurând cuvintei
2017ă picurând cuvintei pe cuvintele mele care picură fecund scriu tăcerile prin care desenează sângele meu crevase adânci ca o hartă complicată și ne...
de adormit la pragul cuvintelor
de adormit la pragul cuvintelor nu dezlega cuvintele și nu turna culorile pe nodurile lor de semne pe urmele lor îngropate în patimi și nu trezi trilu...
pictorial cu cuvinte desculțe
2017ă pictorial cu cuvinte desculăe mi-nmoi cuvintele în secundele care curg din streașine la colțul casei însingurându-mă pe fondul cerului care cară...
arta de a muri
2017ă arta de a muri cuvântul s-a sfârșit în rostire rostuindu-se cărții precum nesfârșitul s-a sfârșit în nesfârșire rostindu-se destinului de a fi n...
liniștea
linițtea mi-e teamă de cuvintele mele mi-e teamä că într-o zi vor fugi să doarmă pentru o altă veșnicie lăsându-mă mut înlăuntrul liniștii care nu mai...
genealogie
2017ă genealogie pe umerii strămoșului meu a ridicat bunicul meu o stână pe umerii bunicului meu a ridicat tatăl meu o fabrică pe umerii tatălui meu a...
poemul el însuși
poemul el însuți respir ultimele cuvinte cad pe trotuar cu-un freamăt de fulgi de nea alb versul desenează un oraș alb poemul el însuși își plânge noa...
poemul dintr-o picătură cu semn de lacrimă
poemul dintr-o picșturș cu semn de lacrimș să curg curgerii din adâncul frângerii să chem îngerii 2017ă poetul cuvântul marea curândul scriu devorând...
poem desuet
2017ă poem desuet ia-mă tăcere de braț sunt tot o durere în colțul zorilor poemul curb latent desparte sărutul de noapte cu ochii negri și sfidători d...
definiție ba nu erudiție din dicție. despre poem
definiăie ba nu erudiăie din dicăie. despre poem poemul nu e emoție e pe dos emoția e un poem iar poemul e un semn de lemn peren adicătelea scot semnu...
esențe tari
2017ă esenăe tari scriu cu nea poem de-o tăcere cât o lacrimă prelinsă pe piatră în chip de eternitate dăruită gestului în trup de zbor sărutând trece...
autoportret la minut
autoportret la minut "Copacii sunt efortul nesfârșit al pământului de a vorbi cu cerul" Rabindranah Tagore ochiul meu care râde așezat pe marginea zil...
eu și din nou pe sine
2017ă eu și din nou pe sine eu locuiesc în mine ca un semn de întrebare întors din tristețe să curgă cuvintelor otravă în vocale eu locuiesc în mine c...
eu poetul ca trecător care rămâne
eu poetul ca trecștor care rșmâne mă rotund întru pământ și mă cânt când mă în când și mă doare când mă vânt și nicicum când nicidecând sunt un arbore...
sub tălpile mele curge eternul
2017ă sub tșlpile mele curge eternul talpa piciorului meu călcând pe trepte împietrește îmblânzind piatra crudă și dându-i de știre despre iubirea mea...
doar viața ce este
doar viaăa ce este copilul meu și cu mine adăugându-ne întrupându-ne însensuându-ne unul celuilalt și celuilalt unu ca un dar întâmpinat darului și ni...
eu ca un puzzle adunându-mă pe mine
2017ă eu ca un puzzle adunându-mș pe mine mă recompun în fiecare dimineață îmi adun la visul meu despre mine un picior un ochi o mână ba nu stai că ăs...
omul revoltat
omul revoltat pe când car luna pe muntele inimii mele de unde se vede marea până la sens rotundă palidă și clară și aproape tăcută în trecerea ei prin...
perfectul imperfect
2017ă perfectul imperfect poftește ia un loc în perfecta mea imperfecțiune zâmbește-mă când zâmbesc plânge-mă când plâng iubește-mă când iubesc așa ca...
portret de durere. în gând
portret de durere. în gând împart întinsul mării vălurindu-mi gândurile în verde închis încolțind albastrului adânc și iar lumină și iar tăcere ca-ntr...
odă numărului doi
2017ă odș numșrului doi se dedică profesorului meu de fizică bătrân fiind ating cu talpa piciorului meu tot universul cunoscut și tot pământul așa cum...
pre curgerea mea
2017ă pre curgerea mea nu mai sunt nicidecum un cuvânt nu mai curg nicidecum pre tăcere numai cântec mă plâng numai bocet duios nici aici și nici mai ...
despre moartea mea
despre moartea mea moartea mea ea pe mine mă plânge cu bocete prelungi cu vaiere în limbi demult plecate în cuvinte profund uitate ca și cum eu aș fi ...
cuvintelor care tac dar nu încă
2017ă odș semnelor pe care le porăi când nu țtii ți ochii vin ca pietre cuvintelor care tac dar nu încș uită-te cu privirea ta cea care nu poate fi de...
odă primei dimineți a lui Enghidu înainte de bătălie
2017ă odș primei dimineăi a lui Enghidu înainte de bștșlie răsăritul și-apusul sunt tot unul numai imaginația noastră le desparte cu zile și nopți cu ...
a merge
a merge ca orice om care a obosit mă voi opri o clipă să-mi trag sufletul și-apoi voi porni din nou la drum ca un fum ca un zumzet de soare răsărit pe...
năluca
2017ă nșluca stau în vârful unui stâlp ca o barză mă uit în jos vexat la trecerea unora către alții la trecerea unora pe lângă alții la trecerea unora...
colectiv
colectiv e târziu a murit toamna strivită de-un ceas aproape defunct îngropată în frunze cărunte cu atâta durere picurată dulce dintr-un pian rupt din...
manifest
2017ă manifest să te întorci când tremură o frunză să șchiopătezi când a murit o floare să-ngenunchezi când un copac se frânge să simți durerea norulu...
bacoviană
bacovianș plouă pe peronul bătrân și uitat, plouă indecent și amestecat, plouă cam dramatic și cam zdrențuit, trenul șade-n gară parcă infinit, inutil...
bacoviană
2017ă bacovianș tristă vine ziua curgând peste plopi, bate vântul tare, plouă în galop, cade peste mine toamna ruptă-n stropi, pașii zgribuliți lasă-n...
bacoviană
bacovianș plouă plouă plouă în oraș de o vreme sunetele-s rupte vocile-s rebele ziua trece-n grabă seara este strâmbă casa stă-ntr-o rână dup-o poartă...
bacoviană
2017ă bacovianș e prea târziu e prea pustiu un sens în care să nu fiu o lebădă pe-un țipăt viu o lacrimă pe un sicriu și nu mai știu și nu mai știu pe...
bacoviană
bacovianș se-așază toamna-ntre noi se lasă tăcerea ca o epavă și ceața se moaie-ntr-o agavă și pare că-i ieri într-o râpă de joi se-ascunde durere înt...
rondel bacovian
2017ă rondel bacovian sunt orb printre străduțe frânte și toamna pare să inunde și mă rănesc cuvinte mute și nu mai am cum mă ascunde se rupe noaptea-...
vibrații bacoviene pe un sentiment diluvial
vibraăii bacoviene pe un sentiment diluvial rugina adică atâta toamnă curge câtă să spele ploaia și să mângâie ziua streină de orașul fetid ce se scur...
bacoviană în amonte de sărutul toamnei
bacovianș în amonte de sșrutul toamnei mi-mpletește-n suflet toamna ca pe-o aripă de lacrimi și acordurile frânte mi le-așază peste patimi colorând în...
bacoviană. ploaie de toamnă târzie
2017ă bacovianș. ploaie de toamnș târzie tăcerea-n umbră urma-și piere e prea pustiu și-i prea devreme la colț de stradă toamna geme și-o lume strâmbă...
de toamna toamnei
2017ă de toamna toamnei sunt demult bătrân și singur și cad cioburi de lume pe podeaua liniștitei zile care leneș și lasciv se scurge-n rigole celestă...
la întoarcerea toamnei în melancolicul buzunar de la piept
la întoarcerea toamnei în melancolicul buzunar de la piept mi-ai căutat în buzunarul de la piept inima și-ai dat peste mine pitit de teama de a fi sin...
tablou de iarnă de fel singur
2017ă tablou de iarnș de fel singur ascultă cum țurțurii iernii cântă și corzile de ger se curbă sub grave acorduri până și troienele se-așază cuminți...
melancolii de toamnă
melancolii de toamnș hei viața mea taina mea dă-mi timpul de la-nceput nici de-o tăcere n-aș vrea pe moarte s-o împrumut eu n-am plecat astăzi acasă s...
la capătul de timp al labirintului iernii
2017ă la capătul de timp al labirintului iernii Motto: "Azi am teama că se crapă cuvântul și voi pica in mine însumi lovindu mă de aripi nezburate.. d...
galeria mea de tablouri. autoportret. toamna
galeria mea de tablouri. autoportret. toamna motto: din ”Furtuna” lui William Shakespeare: ”Nu s-a stins nimic din el, Ci doar marea l-a schimbat În c...
toamne
2017ă nescrisul poem al tristeăii rșmas deschis devenirii la capătul unei toamne astăzi sunt trist astăzi lipsește ceva din apusul avid care absoarbe ...
tablou din galeria mea. toamnă
tablou din galeria mea. toamnș mi-e toamnă culori revărsândă contururile nici reci nici calde nici dulci nici fade ci întoarse pe dos revărsate peste ...
decor de toamnă într-un tablou ars
2017ă decor de toamnș într-un tablou ars discret se aud bătăile inimii și o respirație aproape mută ascunsă în propriile tăceri de teamă să nu dea năv...
tablou rătăcit
2017ă tablou rștșcit în roua zilei care respiră în însângerata dimineață cu gustul nebun al însetării rămase de pe urma nopții scurse de pe umbrele co...
pictură de toamnă rebelă
picturș de toamnș rebelș plânge cerul rece și mohorât încrustând inserții de toamnă pe-un sfârșit de august ziua se frământă nervoasă și crengile copa...
tăcerea cea de toamnă rostindu-se-n pastel
2017ă tșcerea cea de toamnș rostindu-se-n pastel eram imprecis de trist și lacrimile crăpau de durere căzând clepsidral pe pervazul unei tăceri de toa...
noiembrie ca poartă dinspre toamnă spre dor profund
noiembrie ca poartș dinspre toamnș spre dor profund curgeam limpede în lacrima ta căruntă în forma concavă a dorului la umbra icoanei în care nu aflam...
toamnă-mă până la zid
toamnș-mș pânș la zid și cheamă-mă și teamă-mă și-ntoamnă-mă atât de dureros îngeană-mă și picioarele mele toate o rană supuse jertfei sunt ană-mă atâ...
iluzia unei toamne depline. pictură baudelaireiană
2017ă iluzia unei toamne depline. picturș baudelaireianș amestec privirile amestec privirile amestec luminile amestec tăcerile amestec durerile unu și...
tomnind toamna întru tristețea fiirii
2017ă tomnind toamna întru tristeăea fiirii astăzi sunt trist lipsește ceva din apusul avid care absoarbe în lumină pădurea coborând întunericul ca o ...
tabloul cu colțul îndoit ca semn de tine
tabloul cu colăul îndoit ca semn de tine m-am aplecat peste marginea zilei cu-n capăt de cuvânt ruginit de o lacrimă cărămizie eram destul de aproape ...
melancolii demodate
2017ă melancolii demodate aș plânge dacă aș avea lacrimile la mine sau dacă mi-ai fi dat rest niște durere mărunt aș păși direct în zorii duminicii câ...
tablou ușor întors spre tristețe
tablou uțor întors spre tristeăe când cade cortina prăfuită a înserării simt rugina zilei depuse pe chipurile obosite și nici nu mai știu când se face...
nostalghia
2017ă nostalghia de-a dreptul morții mele mă-ntind cu trupul rece de-a stânga stă trecutul ca un copil stingher un scârțâit de poartă mă macină din ge...
trist
2017ă trist (sau ce se întâmplă când se întâlnește Coșbuc cu Bacovia) aud cum picură un gând aud tăcerile curgând și cerul pare mai cărunt și timpul t...
poem întristătoriu
poem întristștoriu It's only complicated if you think it has to make sense cad secundele întristătoriu aproape tăcut ca o trecere rănită ca un vis cur...
dinspre pasăre spre zbor. ușor
2017ă dinspre pasșre spre zbor. uțor în chip de zori de ziuă abia lăcrimând luminii poemul înflorește curb aripă de înger tăcerii care seduce dimineaț...
dezlegarea de pasăre
dezlegarea de pasșre (pseudo-parodie de enciclopedie) pasăre din zarzăre zborului tu lasă-te cântului tu cântă-te vântului tu plânge-te nopților înfrâ...
dezlegarea la rimă
2017ă dezlegarea la rimș dintr-o pasăre coboară cu gust de cireaș-amară ceasul putred într-o seară gustând lunea dintr-o gară nicidecum și dintr-o dat...
pseudo-ghicitoare
2017ă pseudo-ghicitoare din omidă o omidă se târăște-n atlantidă tu din mine cărămidă eu din tine pălămidă timpul stă să ne cuprindă lumea stă să se î...
catren cam zen ca-n tren de lemn
catren cam zen ca-n tren de lemn nenăscutu-sa el pe sine neștiutu-sa el pe tine neiubitu-sa el pe sine negăsitu-sa el în tine zău că trenul de lemn a ...
cum zburătorul atinge cu patimă trecătoriul
2017ă cum zburștorul atinge cu patimș trecștoriul nu curg nu frâng nu rup nu strâng neiertătoriu nu alung nevinovat nu urc pe rug neîmplinit nu strâng...
ecoul unui cânt de jăle
2017ă ecoul unui cânt de jșle viță verde iedera omule de ai avea rădăcină de lumină ai șădea în prag cu tihnă viță verde iedera viță verde iedera dar ...
singurătatea ea în chipul durerii
singurștatea ea în chipul durerii ca o lebădă cuvântul lăcrimă mut pe pervazul orb
doream să vă-ntreb
2017ă doream sș vș-ntreb ați auzit? a mai căzut pe caldarâm o floare oare pe ea cine o plânge? oare pe ea cine o doare? ați auzit? s-au rătăcit pe str...
întrebări primordiale
întrebșri primordiale am rupt din piatră liniștea și m-a durut am rupt din pasăre zborul și l-am plâns am rupt din cer eternitatea și am închis-o în c...
romanță în vers alert clasic și impertinent
romanăș în vers alert clasic ți impertinent întomnindu-mă de-un timp risipindu-mă de-o cale am cărat pe mal nisip și în apă am pus o mare și când vânt...
romanța unei iluzii cu parfum de toamnă
2017ă romanăa unei iluzii cu parfum de toamnș miroase fin a fum și a iluzii și peste-amurg se lasă toamna e prea târziu să vii sau să întârzii sau pre...
romanța unui trecut perfect
romanăa unui trecut perfect trecutul a trecut perfect ca dintr-o lacrimă crăpată căzută lângă un buchet ce se-ofilea într-o erată trecutul s-a-mpărțit...
măsura iubirii. portal
mșsura iubirii. portal ai să râzi - spuse călăuza călăului din tăcere vorbind în evlavie ai să râzi dar fericirea nu e fericire și iubirea nu e iubire...
efectul de legendă
2017ă efectul de legendș era devreme de târziu eram o umbră în pustiu eram și nu voiam să fiu știam și nu voiam să știu nicicând niciunde nicidecum n-...
ușa secundei
2017ă ușa secundei am deschis ieri ușa unei secunde să privesc eternitatea era atât de adânc încât nu am ajuns decât acolo am aruncat timpul pe fereas...
despre bărbatu
despre bșrbatu ar fi bine să fiu bărbatù bărbatù din mine să fie bărbatù adică să fie puterea să fie el de sine pe sine cu mirosul său de vânător cu s...
castelul. femeile. țigările de foi
2017ă castelul. femeile. ăigșrile de foi construiam alături un castel beam bere și construiam din când în când priveam femeile și fumam țigări de foi ...
balada unui crin ce doare
balada unui crin ce doare devreme sau oricum târziu ești singurul tren care vine nu e nici pesemne în mine nu e nici măcar de-un pariu eternul e-un ho...
uitându-mă în ochii tăi ce nu-s
2017ă uitându-mș în ochii tși ce nu-s mă răstignesc cardinal zorilor recompunându-te fertil din iubirea de semne și când se lasă seara îmi dau seama c...
mi-e trist de tine
mi-e trist de tine (iluzii goale. fragment) înlăuntrul meu lăuntricul meu e singur într-o tăcere atât de adâncă încât e deja amar aerul pe care-l resp...
iubirea. luna. gestul
2017ă iubirea. luna. gestul desenam în tăcere o femeie concentrică sărutului meu îndepărtându-se himeric de ultimul strigăt de durere care-mi crapă as...
ca să mi te dinspre dor
ca sș mi te dinspre dor mi-e frică de timp nu de moarte mi-e frică de cuvântul ce mă desparte de tine că e o secundă că este un ceas sau un veac e-ntr...
de suflet
2017ă de suflet și-ndelung și în de dor zboară zborul mai ușor peste sufletul meu gol și-n-demult și-n-de-a-ntregul s-a pierdut în cer zevzecul și n-a...
dincolo de iubire
dincolo de iubire dincolo trecând dincolo trecând mai întotdeauna gol mai întotdeauna numai cu mine dezbrăcat de tot de păcatul în sine mă-ntâlnesc cu...
ochii ploii
2017ă ochii ploii din sămânța lui de zbor trist zămislind ochii ploii din asfințitul durerii septembrie întretăind astral respirări obosite până la pl...
haiku
haiku înăuntrul vremii mirosind a fluture cad ca o frunză
galeria mea de tablouri. orașul
2017ă galeria mea de tablouri. orațul soarele s-a topit în aerul apus al dimineții întru liniștea trecerii nimic nou nimic altfel doar eu doar tu imag...
orașul. o clipă înrămată
2017ă orațul. o clipș înrșmatș aici zace un oraș imens închis în propriul său suc gastric nici un sens deschis nici un semafor pe verde nimic clar toa...
tăcerea din seara ce-am fost
tșcerea din seara ce-am fost îți spun bună dimineața tăcere îți spun bună dimineața cuvânt se-aud frământări în durere și lumile vin șchiopătând m-așe...
dorința în nemișcarea ei furios de grăbită. pictură
2017ă dorinăa în nemițcarea ei furios de grșbitș. picturș în ochii mei îmbătrânește privirea ta în loc de privire pe buzele mele se ofilește sărutul t...
efectul urban al dezamăgirii într-o seară banală
2017ă efectul urban al dezamșgirii într-o searș banalș sorb ultimele clipe ale unei zile încă acide cu sentimentul complex al inutilei treceri prin se...
cum trece luna vama apusului
2017ă cum trece luna vama apusului (pictură în cuvânt) e viața devreme și drumul încet și luna împinge lumina pe vârfurile munților și satul se lasă p...
apusul de-a-ndoaselea
apusul de-a-ndoaselea lacrimile mele se crapă și se risipesc alături cu calea la capătul viscolului din cântecul păsării mele lipsește tăcerea și ning...
despre sonata lunii atunci când am închis speranța
2017ă despre sonata lunii atunci când am închis speranăa era atât de adânc în lumina întunericului ei încât auzeai aspida tăcerii scrijelind curgerea ...
rătăcirea dinspre noapte
2017ă rștșcirea dinspre noapte (portret din amintire) întunecă-mă cu chip zadarnic de noapte strâmtă-n întunericul aproape deplin întind mâna în întun...
târziu în noapte dar nu mai devreme
târziu în noapte dar nu mai devreme scriu cu toate tăcerile tac cu toate cuvintele plâng cu toate clipele mor de toate fricile la fiecare pas port la ...
noapte de noapte. și ploaia. și toamna
2017ă noapte de noapte. ți ploaia. ți toamna nimeni și nimic nimic și nimeni doar atât așa absurd se lasă noaptea ca o ghilotină întunecată și rece su...
târziu. departe. singur
2017ă târziu. departe. singur așa de trist scriu astăzi cu lacrimile ele însele atât de înlăcrimate încât simt gustul amar al luminii pe zâmbetul uita...
imaginea trufiei în sinele său. elementară
imaginea trufiei în sinele sșu. elementarș secundele rămân secundele rămân fecundele ba tu ascunde-le ba nu ascunde-te nici o scăpare să treci prin oa...
efectul de timp în perspectivă eternă
2017ă efectul de timp în perspectivș eternș timpul n-a lăsat nimic scris pentru mine târziu sau devreme au același gust dureros de liniște neîmplinită...
deziluziile unui timp neidentificat
deziluziile unui timp neidentificat timpul n-a lăsat nimic scris pentru mine târziu sau devreme au același gust dulceag de cer ros de zboruri săgeți a...
singurătatea ea singură în tăcerea sa
2017ă singurștatea ea singurș în tșcerea sa de dimineață spartă de lacrimi curbe tăcerea urlă
strigătul dintre două tăceri
strigștul dintre douș tșceri mă frige toamna asta fără tine se cască timpul ca o cratimă în gol se-așază un arțar de frunze galbene pe mine și mie tot...
orologiul care a înghețat de frica tăcerii
2017ă orologiul care a îngheăat de frica tșcerii nimic nou a trecut o secundă a căzut o frunză apoi încă una și încă una a venit o femeie a plecat o f...
croșetând tăcerile
2017ă croțetând tșcerile limpedele semnelor trecutelor tăceri ce-ascunde iubirea între dureri rătăcitoare mușcând zăbale de ger șerpuind abisal prin a...
frica
frica (sau de unde începe iremediabilul sentiment) am în întuneric sentimentul clar că am să cad clipei ca într-un tunel întunecat să cad ca o frunză ...
dintr-o fabulă esopiană
2017ă dintr-o fabulș esopianș (un altfel de a scrie) într-un loc de sub cer un bătrân cam tembel cerșea sub un pod oferind cam nărod un pumn gol către...
fabulă absurdă
2017ă fabulș absurdș peste nopțile-nșeuate călăresc împreunate două bufnițe uitate căutând smochine sparte inspirat trecu misterul elefantul și cățelu...
rătacindu-se
2017ă vers sprinăar cu gust de Alecsandri ți joc de Nichita ca între poeăi rștacindu-se coboram prin el de mine era parcă de-o durere mă simțeam și ră...
epigonic tribut lui Nichita
2017ă epigonic tribut lui Nichita “Poezia este ochiul care plânge. ............................................... Poezia nu este lacrimă ea este însu...
lecția despre zbor
lecăia despre zbor - parafrază după Nichita - se ia cu atenție o tăcere perfectă o liniște deplină un cub și se sparge aprig la un colț zdrobindu-se d...
lui Adrian Păunescu. de după ziua lui
2017ă lui Adrian Pșunescu. de dupș ziua lui eu n-am să trec pe drumul tău nicicând tu n-ai să vii e încă prea devreme se ofilește-n cărți privirea ta ...
fatal
fatal anotimpurile îmbătrânesc și-și ridează zilele tragic curgând pe trotuare în declinuri dizolvate lunile își târăsc zilele cerșind speranțele zile...
despre seducția târzie a lui Paler
2017ă despre seducăia târzie a lui Paler stau într-o gară pustie și chioară din noapte îmi cade o șoaptă afară este o oră când moartea se zbate e 3 și...
elegie
2017ă elegie la țărmul meu tăcut marea privește cerul în oglindă curbând înserarea în rece la țărmul tău singurătatea urlă-n noapte și valurile crapă ...
elegie insulară
elegie insularș îmbătrânesc și-s prea târziu sau prea devreme mă uit la mine cu un chip străin se crapă timpul în fatale semne și cerne noaptea un pus...
răsăritul. în Potamia
2017ă rșsșritul. în Potamia astăzi eu nu vorbesc vorbesc pescărușii dimineților petrecute la malul mării vorbește răsăritul care a ascuns în flăcări o...
poem insular. thasos
poem insular. thasos nicicând sărutat de apă muntele nu a îngenuncheat mai abitir în mare stârnind patimi deșarte într-o insulă de îngeri căzuți în ti...
dintru-mi-sa curgerii
2017ă dintru-mi-sa curgerii am trăit ieri alaltăieri acum câteva cutremure acum câteva blesteme acum câteva femei nașteri botezuri nunți îndepărtări î...
curgere
2017ă curgere am să curg singur ca o fântână în propriile lacrimi am să curg adânc și amar și întunecat și ferecat precum apele între stânci mușcându-...
sau...
sau... dacă ar fi să vorbesc despre neînsemnate neîmblânzite nehrănite clipe nesemnate dacă ar fi să hrănesc sensurile din mine peste buzele mele pest...
ziua de azi. portret.
2017ă ziua de azi. portret secunde deschise secunde închise non-sensuri gânduri rabatabile chipuri care trec și chipuri care umblă oameni care nu umbl...
ziua de azi. portret
ziua de azi. portret am trecut printre voi coborând înspre seară cu pașii mei de nisip nu erați nici unul acasă nu erați nici unul în zâmbet și nici î...
pastel rotund de duminică
2017ă pastel rotund de duminicș se-ntorc mările-n Potamia în cristale verzui-albastre de tristețe adâncă mirosind a sare împletindu-se gălbui cu patim...
demiurgică. duminică devreme încă nu prezent ci mereu
demiurgicș. duminicș devreme încș nu prezent ci mereu ascultă piatra cum se scurge în munte până când liniile palmelor se continuă firesc pe coada och...
desene aproape rupestre
2017ă desene aproape rupestre am coborât secundele de piatră cioplită ale nemuririi ca pe-o aripă de stâncă deasupra paradisului pierdut curgând ca un...
de cub
2017ă de cub asemeni desprinderii de cer asemeni desprinderii de sine întrupând altundeva aievea asensului gândit întru sosirea lui întrânsului asemen...
rouă
rouș în chip de zori de ziuă abia lăcrimând luminii poemul înflorește curb aripă de înger tăcerii care seduce dimineața cu mirosul ademenitor al liniș...
oamenii – lumină și tăcerea
2017ă oamenii – luminș și tșcerea cobor cu tăcerea pe urmele tăcerii tale împletite în zilele mele senine ca-ntr-un puzzle construit cu migală primăva...
prelunga umbră a luminii
prelunga umbrș a luminii prelung ca umbra unei lumini pe pervazul cuvintelor mele nimic mai mult nimic mai puțin sunt cercul darului deplin pe cerul c...
....
2017ă .... clipele valurile păsările oamenii îmbătrânesc iremediabil anotimpurile îmbătrânesc și ele precum oamenii chiar mai spectaculos și deci mai ...
taina de mai încolo până mai târziu
taina de mai încolo pânș mai târziu în taină mă hrănesc cu lumină așa cum lumina se hrănește cu mine într-un proces continuu și perfect reversibil num...
la capătul curgerii
2017ă la capătul curgerii curg curg precum pietrele pe semințele tinere rodind așteptările curg precum zorilor roua care coboară treptele întunericulu...
la capătul celălalt al așteptării
la capătul celșlalt al ațteptșrii la capătul celălalt al așteptării desenez noaptea crestând teii până la parfumul lor cu care umplu întunericul până ...
la despărțire
2017ă la despșrăire eu am să plec iubito într-o noapte fadă trăgând la țărm o toamnă insipidă și nici o umbră n-a păși pe stradă și nici o poartă n-o ...
devreme în pas
2017ă devreme în pas aș vrea să îți vorbesc tinere ce vei urma despre bucuria simplă de a fi numai fiire precum un fir de iarbă pe sine numai parte di...
dimineața unei călăuze
2017ă dimineaăa unei cșlșuze să simți gustul deplin al ceții care se lasă pătrunsă de singurătatea rece a unei dimineți înflorite într-o pădure uitată...
mirabila noapte
2017ă mirabila noapte ce tăcere ce și câtă tăcere curge în jurul cuvintelor mele și le udă cu atâta liniște ce deplină liniște frânge tăcerea așa încâ...
dinspre esemniene
dinspre esemniene undeva în măsura clepsidralului încă nerostuită mi s-a terminat cerul s-a terminat așa dintr-o dată fără nici un semn fără nici un n...