- ea -
- ea -
ea era atât
de frumoasa...
Aș vrea
aş vrea...
să mă aud strigându-te...
căderea din vis
hipnotic
culeg mişcările
care curg asupra mea în vis...
despre teama de a citi şi marginile ei rotunde întru mai mult decât poem*
citesc ceea ce scrii
devenindu-te...
este cadoul* pe care mi l-am făcut eu singur mie din gândurile Miruței şi pe care bucuros îl depun la picioarele viselor ei pentru miruire
cum zburătorul atinge cu patima trecătoriul
nu curg...
curs de cuvinte scurse
colind inacceptabil prin cuvinte
trăgând sensurile de urechi ca pe iepurii despăduchiați
nici nu ştiu ce să spun ca să nu mă rostogolesc...
Decăderea din faptă
toți ce scot sabia de sabie vor pieri - zise
pe când eu tocmai vă spuneam o poveste
despre cine este fără să vrea...
despre agonie şi vaier
m-am uitat la cel ce moare când moare
ca o umbră veştedă
şi n-am zărit decât agonia uşor amară...
despre apa care izvorăşte iubitoare
(secțiunea întăi)
mai duce-mă
mai curge-mă...
despre cuvântul ferecat în cuvânt
nimic nu mi-e mai aproape decât tăcerea
de-aceea îmi tac cuvintele în laptele nopții
şi le moi cu sârg în adâncul meu...
despre inefabilul trecerii
nu ştiu de ce pendulul s-a oprit în mijlocul străzii
stau împlântat în amiază şi mă uit siderat
oarecum descumpănit...
despre ritualul de împerechere când curge
când este de iubit femeia
atunci când răsăritul se varsă în Dunăre
şi sensurile se împletesc mirosind vânătoarea...
despre seducția târzie a lui Paler
stau
într-o gară pustie şi chioară
din noapte îmi cade o şoaptă...
despre sens oarecum
m-am aşternut tăcut în tăcerea cuvintelor mele
cuvios lipite de mine...
despre
am vrut să-ți vorbesc despre durere
cu fervoarea celui care slujeşte
în numele iubirii...
devreme în pas
aş vrea să îți vorbesc
tinere ce vei urma
despre bucuria simplă de a fi numai fire...
Doream să vă-ntreb
Ați auzit?
A mai căzut pe caldarâm o floare
Oare pe ea cine o plânge?...
După
umbra copacului
ce se oglindește resemnat...
Fabulă absurdă
Peste nopțile-nşeuate
Călăresc împreunate
Două bufnițe uitate...
îmbânzitorul de ierni
am sosit în lumina amurgului rece
la poarta pădurii închise într-o iarnă nesfârşită
şi-am muşcat cu sete din aerul rece şi rar...
Impozitați-mi lumina sub care scriu
Dă-mi tva-ul la piatra pe care ți-am scris ultimul sărut
Și nu uita de chitanța pe zâmbete...
Impresii de călătorie
M-am întors de curând din etern
Nimic nou...
Început și sfârșitul
cu mirosul ei de copilă
umed și neted
dulce și pur...
insinuîndu-mă zorilor s-adorm
mă picură zborul somnului cocoanei
şi mă mângâie spre somn
cu graiul rămas de a tăcea în cuvinte puține...
Odă femeii care se dăruieşte cu fervoare
neştiut menestrel
cu chip de dor şi voce pătimaşă de demon...
Pecetea
Am vrut să-ți vorbesc despre durere
cu fervoarea celui care slujeşte...
pictură de-avril
plânge cerul rece şi mohorât
încrustând inserții de toamnă...
a face dragoste
(movement no. 2)
în timp ce adorm împlinind devenirea
picură clipele fecunde şi dulci...
Curgere
Am sà curg singur ca o fantana
In propriile lacrimi
Am sa curg adanc si amar si intunecat si ferecat...
Andrei Filip
29 aprilie 2015
București...
Pre-istorie
o linişte diluviană se lăsa peste copacii
înfloriți tăcuți într-o miercuri scursă pe zidurile gri...
Pe buzele fiecărei dimineți
Copila mea îmi întinde mâna
Și eu iau cuminecătura zilei
Pios întinzând o lacrimă...
Andrei Filip
13 mai 2015
București...
Ruperea zbuciumului din ritual
Nicicând
Niciunde
Nicidecum...
schițându-mi durerea în colțul zilei
dintr-un cearcăn
se scurg irosite câteva clipe
uitate în doi...
Secunda de fericire
picură clipele
fecunde şi dulci
aurii...
vânătoarea
- elemente de ritual -
sunt vănătorul clipelor tale etern înmuiate în iubire
fiu al poporului de petale...
balada unui crin ce doare
devreme sau oricum târziu
eşti singurul tren care vine
nu e nici pesemne în mine...
despre lumina lunii cea clăditoare de semne
îmi sărut din poartă luna
care îmi sărută mâna
care îmi mângâie fata...
andrei filip
29.03.15
bucureşti
despre zilele triste ale omului trist în urmă...
Doar viața ce este
copilul meu şi cu mine
adăugându-ne...
eu şi poetul
în noaptea asta îmi voi întinde mâinile
către mâinile tale răstignite cuvintelor...
........
dâră de parfum
nevăzută,...
iarna de la capătul poveştii
e întuneric deplin
haos şi naos deopotrivă
viață şi moarte...
a face dragoste
(movement no. 1)
împletitu-sa...
A face dragoste
(Movement no. 3)
nici nu mai știu dacă ochiul meu ar putea să te cuprindă dintr-o privire...